Neurocercetătorii cred că au identificat rețeaua neuronală vitală pentru creativitate. Cum funcționează aceasta?
Spre deosebire de mișcările specifice sau de răspunsurile senzoriale, gândirea creativă nu este limitată la o singură parte a cortexului cerebral. Totuși, o echipă de cercetători condusă de Colegiul de Medicină Baylor (SUA) consideră că a descoperit rețeaua neuronală vitală pentru creativitate.
Când nouă participanți adulți au avut părți specifice ale rețelei implicite (DMN) suprimate temporar prin stimulare cerebrală profundă, aceștia nu au mai fost capabili să gândească „în afara cutiei” la fel de eficient.
Rețeaua DMN se activează atunci când mintea rătăcește liber de la un gând la altul. Este structurată perfect pentru gândirea „în afara cutiei”, făcând conexiuni între „concepte aparent îndepărtate” pentru a genera idei sau soluții unice, într-un mod spontan și fluid.
Studiile anterioare de imagistică cerebrală au asociat activitatea DMN cu gândirea creativă, însă în 2022, neurochirurgul Ben Shofty, de la Universitatea din Tel Aviv (Israel), și colegii săi au fost primii care au descoperit o relație cauzală între cele două.
Atunci când îndepărtau tumorile cerebrale de la pacienți care erau treji și cooperanți, cercetătorii au observat că inhibarea electrică a DMN a oprit fluxul creativ al participanților. Aceștia nu mai puteau veni cu la fel de multe utilizări inovative pentru obiecte de zi cu zi, cum ar fi un scaun sau o ceașcă.
Colaborând cu Universitatea din Utah (SUA), Shofty și colegii săi au demonstrat acum un efect similar la participanții care au fost supuși monitorizării invazive pentru epilepsie.
Această tehnică de ultimă oră se bazează pe electrozi implantați în creier, permițându-le oamenilor de știință să efectueze „stimularea profundă a creierului” în anumite rețele neuronale și să observe ce se întâmplă cu activitatea electrică. Spre deosebire de studiile RMNf, care presupun activitatea cerebrală pe baza fluxului de oxigen din sânge, electroencefalogramele măsoară direct activitatea electrică neuronală în timp real. Electrozii implantați în creier sunt mai sensibili decât cei plasați pe craniu, notează Science Alert.
În studiul actual, 13 pacienți cu epilepsie având electrozi implantați au fost rugați să enumere cât mai multe utilizări noi pentru un obiect cotidian. Aveau la dispoziție un minut pentru a finaliza sarcina.
„Am putut vedea ce se întâmplă în primele milisecunde ale încercării de a gândi creativ”, spune Shofty.
DMN a fost prima parte a creierului care s-a activat. La scurt timp, rețeaua și-a sincronizat activitatea cu alte regiuni din creier, cum ar fi cele implicate în rezolvarea problemelor și luarea deciziilor.
Shofty crede că acesta este un semn că DMN recuperează și filtrează diferite tipuri de informații pentru a genera idei noi înainte de a le trimite către alte regiuni implicate în gândirea critică. Această cogniție „de sus în jos” îi permite creierului să „treacă prin asocieri inadecvate și să selecteze gânduri utile, noi”, spun autorii.
Descoperirile recente ajută la explicarea motivului pentru care o baie relaxantă și lăsarea minții să hoinărească poate fi atât de utilă în generarea de gânduri și soluții originale.
La toți cei 13 participanți, cercetătorii au constatat că unele părți specifice ale DMN au fost legate în mod special de gândirea laterală, în timp ce altele au fost mai strâns legate de hoinăritul minții.
Utilizarea electrozilor implantați pentru a suprima temporar acele părți ale DMN legate de gândirea laterală a făcut ca pacienții să găsească mai greu utilizări noi pentru obiectele de zi cu zi. Cu toate acestea, hoinăritul minții a rămas intact.
„Am depășit dovezile corelaționale prin utilizarea stimulării directe a creierului. Descoperirile noastre subliniază rolul cauzal al DMN în gândirea creativă”, spune neurochirurgul Eleonora Bartoli, de la Colegiul de Medicină Baylor.
Studiul a fost publicat în revista Brain.
Ce este starea de flux și cum o putem obține?
De ce este important să lăsăm furia să iasă la iveală și să o exprimăm?
Un studiu a identificat noi biomarkeri ai bolii Alzheimer
Sindromul rar al „persoanei rigide”, tratat cu o terapie împotriva cancerului